duminică, 30 ianuarie 2011

Ideologia ultranationalista


In Germania, efectele crizei economice din anii 1931-1932 au dus la sporirea popularitatii Partidului Nazist, condus de Adolf Hitler. In acelasi timp, membrii elitei industriale si financiare germane, inspaimantati de o posibila recrudescenta a comunismului, sustineau la randul lor financiar acest partid.
      Ideologia ultranationalista, rasista si antisemita a partidului fusese expusa inca din 1925 de Hitler in lucrarea sa “ Mein Kampf “ : viitorul ar apartine rasei germane a arienilor, superioara tuturor altor rase umane, considerate inferioare. Acestea din urma trebuiau sa fie exterminate ( evreii ) sau sa fie obligate sa se supuna. De asemenea, deoarece rasa superioara, germana ar fi avut nevoie de un teritoriu pe care sa traiasca, era promovata notiunea de «  spatiu vital «  pe care Germania urma sa-l obtina prin cucerirea teritoriilor statelor vecine si prin exterminarea ori supunerea populatiei acestora. ( M. Stan, 2005, p. 97 ).
     Alegerile parlamentare din 1932 au fost castigate de Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, presedintele Paul von Hindemburg l-a numit pe Hitler in postul de cancelar al Germaniei. Instalat la putere, Hitler a fost investit cu puteri speciale, de care se va folosi pentru a-si instaura propria dictatura si a transforma Germania intr-un stat totalitar, in care terorizarea populatiei era intreprinsa de organe ca politia de stat ( Gestapo ) sau trupele de protectie ale partidului ( trupele S.S.  Schutzstaffel ). ( M. Selevet, 2005, p.78 ).

joi, 27 ianuarie 2011

Al treilea Reich german


Nazismul introduce ideea celui de-al treilea Reich german. Prin cele trei imperii Germania a creat si va definitiva procesul de constituire a Europei moderne.
      Coordonatele de baza sunt : superioritatea rasei germane si fondarea Germaniei mari. Partidele si miscarile fasciste folosesc teroarea, propaganda demagogica, distrugerea adversarilor ( in Germania evreii considerati rasa inferioara ), politica expansionista.
      In Germania, slabiciunile Republicii de la Weimar favorizeaza dezvoltarea Partidului Nazist (abreviere pentru “ National Socialist “ , NSDAP ) condus de Adolf Hitler.El se intituleaza Fuhrer ( conducator ). ( D. Dumitrescu, 1999, p. 97 ).
      Nazistii combat tratatul de la Versailles si profita de situatia creata de marea criza. Hitler este sustinut de marii industriasi iar propaganda lui se bazeaza pe idei anticomuniste, antisemite si anticapitaliste.
      Hitler ( 1889-1945 ) s-a nascut la Braunau, in zona austriaca a Imperiului austro-ungar. Hitler , pe numele sau adevarat Adolf Schickelgruber a fost fiul unui functionar de vama. In 1914 se stabileste in Germania, intra in armata ca voluntar si lupta in Primul Razboi Mondial. Devine seful Partidului National- Socialist al Muncitorilor Germani, dandu-i un program care asocia nationalismul cu antesimitismul. In urma esuarii incercarii de a rasturna puterea de stat in Bavaria ( 1923 ) este condamnat la noua luni de inchisoare, in timpul carora a redactat Mein Kampf ( Lupta mea ). La 33 ianuarie 1933 devine cancelar al Germaniei, iar dupa moartea presedintelui Hindenburg ( 1934 ) devine si sef al statului ( Reichsfuhrer ). A impins Germania in cel de-al doilea razboi mondial ( 1939-1945 ). S-a sinucis cu cianura pentru a nu fi capturat de invingatori. ( S. Oane, 1999, p. 85 ).

marți, 25 ianuarie 2011

Fascismul (nazismul)


Fascismul ( nazismul ) este forma cea mai reactionara pe care o ia dictatura burgheza imperialista pentru mentinerea ei la putere, constand in suprimarea fatisa a oricaror libertati democratice, in exercitarea teoriei impotriva clasei muncitoare si celorlalte elemente progresiste ale societatii si in pregatirea razboaielor de cotropire. ( D. Macrea, 1958, p. 293 )
      Fascismul este ideologia politica din secolul XX care are la baza nationalismul extremist, existenta unui partid centrat in jurul unui lider, glorificarea militarismului. Nazismul este doctrina de tip fascist asociata Partidului National Socialist al Muncitorilor Germani. ( D. Dumitrescu, 1999, p. 98 ).
       Fascismul este o teorie politica care a stat la baza mai multor partide si miscari. Termenul provine din cuvantul latin “ fascia “ ( simbol al puterii la romani ). ( D. Dumitrescu, 1999, p. 107 )
      Benito Mussolini il foloseste ca simbol al gloriei fostului Imperiu Roman. Italia renascuta cu ajutorul fascistilor este telul suprem. Ei vor sa guverneze tara dupa cum fusese guvernat Imperiul Roman : precis, corect si eficient.
      Modelul fascist italian a fost preluat si adaptat si in alte state : Ungaria, Bulgaria , Germania, Spania. Nazismul este doctrina de tip fascist asociata Partidului National Socialist al Muncitorilor Germani. ( D. Dumitrescu, 1999, p. 98 )

luni, 24 ianuarie 2011

Stalin, Trotki, Kamenov, Zinoviev, Rakov si Buharin


Stalin si-a impus conceptia si asupra artei, inregistrandu-i pe artisti in ceea ce s-a numit realismul socialist. Ajuns in fruntea Uniunii Artistilor, colaboratorul lui Stalin, Andrei Jdanov, a impus o adevarata dictatura ideologica creatiei artistice. A existat insa un important efort pentru eliminarea analfabetismului.
     La 23 august 1939 s-a semnat pactul Ribbentrop-Molotov prin care URSS si Germania si voi imparti sferele de influenta in estul Europei.
    Stalin s-a nascut in Georgia si a fost in tinerete elev al unui seminar teologic. A aderat la social-democratie in 1898 si a devenit unul din membrii fractiunii bolsevice a partidului. A participat la revolutia din octombrie 1917 si a fost numit comisar al poporului pentru nationalitati in guvernul bolsevic. In calitate de secretar general al partidului comunist ( din 1922 ) a profitat de aceasta pozitie pentru a-si elimina principalii rivali din conducerea partidului: Trotki, Kamenov si Zinoviev in 1927, Rakov si Buharin in 1929. ( V. Balutoiu, 2005, p. 97 )

duminică, 23 ianuarie 2011

Stalinismul. Politica economica a lui Stalin


Stalinismul, cu cele 36 milioane de morti ai sai, a fost cea mai mare calamitate in istoria umanitatii. Ca titlu de comparatie : ciuma neagra ( 1349-1351 ) a omorat 24 milioane de oameni; gripa spaniola ( 1918-1920 ) a ucis 25 milioane oameni; nazismul ( 1933-1945 ) a omorat in lagare 7 milioane de persoane. ( S. Oane, 1999, p. 84 )
      Politica economica a lui Stalin avea ca scop modernizarea Uniunii Sovietice prin doua metode de baza : colectivizarea si industrializarea. Dar colectivizarea sub forma sovhozurilor si colhozurilor a primit o rezistenta darza din partea culacilor ( chiaburilor ). Acestia au fost distrusi ( executii, deportari ). Consecintele au fost tragice, declansandu-se foametea. In domeniul industrial, primul cincinal ( 1929-1933 ) a pus accentul pe dezvoltarea industriei grele si a facut apel la preamarirea muncii si la stahanovism pentru ameliorarea randamentelor, apoi s-a pus aceentu pe formarea tehnica a mainii de lucru. Al doilea razboi mondial a intrerupt cel de-al treilea plan cincinal, dar in 1940 URSS producea de 10 ori mai mult decat in 1914.
      Pentru aceste transformari economice si sociale, entuziasmul nu era deajuns. Stalin a recurs la teroare cu ajutorul politiei politice ( N.K.V.D. ). Noua Constitutie votata in 1936 era in aparenta cea mai democratica din lume. In realitate URSS a cunoscut un regim totalitar. Puterea apartinea partidului unic si de fapt lui Stalin, care controla toate asociatiile ( sindicate, miscari de tineret ) cat si mijloacele de informare ( presa, radioul ) . Libertatile de expresie, de asociere sau de cult nu existau. Represiunea contra disidentilor, numita «  epurare « a dus la inlaturarea tuturor adversarilor sai politici. Milioane de sovietici au fost inchisi in lagarele gulagului. ( S. Oane, 1999, p. 84 )